Casa de ceai, refugiul Reginei Maria

Domeniul Bran a fost dăruit de brașoveni Reginei Maria în anul 1920, în semn de recunoștință pentru contribuția adusă la realizarea Marii Uniri. Până la moartea sa, în anul 1938, Branul a fost, alături de Balcic, reședință de suflet a reginei, motiv pentru care a lăsat-o moștenire cu legat particular Principesei Ileana, prințesa iubită a României și fiică favorită a reginei.

Regina Maria a demarat cu entuziasm lucrările de amenajare și renovare, transformând Castelul Bran, dintr-o fortificație militară rece și neprimitoare, într-o reședință caldă, unică prin decorațiunile interioare. Micul hambar de la poalele castelului a fost transformat, cu ajutorul celebrului architect ceh Karel Liman, în casă de ceai. Între anii 1923 – 1929 cea mai iubită regină a tuturor românilor își aclimatizează sufletul englezesc cu zona înconjurătoare plantând verdeață și flori, dalii, crini și trandafiri, amenajând un frumos lac, finalizat în 1925, care a fost populat cu nuferi, pești și lebede. A secondat-o în crearea grădinii nu mai puțin celebrul peisagist german Friederich Rebhuhn, cunoscut, de asemenea, pentru modernizarea Parcului Cișmigiu și pentru realizarea grădinilor regale de la Palatele Cotroceni și Peleș.

Furată, prăduită, lăsată în paragină de către regimul comunist, Casa de ceai renaște odată cu restaurarea realizată în anul 2017 de Compania de Administrare a Domeniului Bran, sub semnătura arhitectului Remus Hârșan și sub atenta supraveghere a nepotului Reginei Maria, Arhiducele Dominic Habsburg.

Regina Maria și ritualul ceaiului

Prin căsătoria cu principele Ferdinand, Regina Maria a trebuit să facă tranziția către o țară și o familie nouă, un popor și o limbă necunoscute, iar în ritualul ceaiului găsea adesea momente de consolare și liniște. „Aveam în special mare nevoie de ceai! În România era penurie de ceai determinată de întreruperea comunicației cu Rusia, de unde se importa înainte. ‘O! Twining este cel mai bun comerciant de ceai’. Așa că, într-o dimineață destul de devreme, domnul Twining, reprezentatul său principal, a fost anunțat în prezența mea, iar eu i-am explicat că am nevoie de un ceai care să nu aibă o aromă de afumat, parfumată sau de fân, la care inteligentul domn Twining mi-a răspuns prompt: ´ceea ce dorește Majestatea Voastră este ceaiul Darjeeling. Pot să vă trimit niște mostre? (…) În pauza dintre diferitele audiențe pe care le aveam, vechiul meu prieten se uita prin ușa întredeschisă, aducând impecabil o tavă cu ceaiul gata pregătit, așa încât am reușit în cele din urmă să găsesc amestecul după care tânjeam, care nu avea aroma și gustul nici de fân, nici afumat, dar nici parfumat: era ceaiul Darjeeling!” (fragment - „Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite” – Editura ALLFA, 2015)

Regina Maria, cu sânge englezesc și rusesc curgându-I prin vene, dar cu suflet profund românesc, a adus în țara de adopție ritualul ceaiului de la ora 5, obicei ce va deveni din ce în ce mai popular în cadrul elitei românești la începutul anilor 1900. Iubind ceaiul și clipele de răgaz pe care i le oferea acest moment al zilei, regina și-a educat copiii în același spirit, iar Principesa Ileana ridica ritualul ceaiului la rang de artă, inclusiv în timpul clipelor grele de război.

În amintirea și în spiritul celor două mari doamne, vă invităm să vă bucurați de clipele petrecute la Casa de ceai.